Condividi cù l'amichi & Famiglia
Madame Bergeret by François Boucher
Madame Bergeret di François Boucher

Madame Bergeret

Madame Bergeret ~ c1766 da pittore francese François Boucher (1703– 1770) hè dipinta in u stilu rococò è raffigura a prima moglia di Pierre Jacques Onésyme Bergeret; Signora Marguerite Josèphe Richard, posa in un bellu vestitu di satin biancu chì si trova in un bellu giardinu lussureggiante.

Questu hè un ritrattu di Madame Marguerite Bergeret (Marguerite Josephe Richard), prima moglia di Pierre Jacques Onèsyme Bergeret (1715 – 1785), purtendu un vestitu di seta biancu cù un arcu turchinu attaccatu à a cima di u so vestitu è ​​tenendu un cappellu in a manu diritta, mentre stava in un giardinu lussureggiante davanti à un bancu verde chì appoghjava a so manu manca chì tene una rosa rosa è bianca nantu à una grande urna di rame piena di fiori..

In u sfondate sò una bundanza d'arburi chì fade in un bluish / nebbia verde.

Questa hè una ripruduzzione di l'antichi maestri d'arte digitale rimasterizzata di una maghjina di duminiu publicu chì hè dispunibule per compra in linea cum'è a stampa su tela arrotolata.

Info sottu Derivatu da Wikipedia.org

Nativu di Parigi, Boucher era u figliolu di un pittore pocu cunnisciutu Nicolas Boucher, chì li dete a so prima furmazione artistica. À l'età di diciassette anni, un dipintu di Boucher era ammiratu da u pittore François Lemoyne. Lemoyne dopu hà numinatu Boucher cum'è u so apprendista, ma dopu solu trè mesi, andò à travaglià pè l'incisore Jean-François Cars.

In 1720, vincìu l'élite Grand Prix de Rome per a pittura, ma ùn hà pigliatu l'oppurtunità di studià in Italia finu à cinque anni dopu, per via di prublemi finanziarii à l'Accademia Reale di Pittura è Scultura.[1] Al suo ritorno dai suoi studi in Italia fu ammesso alla rifondata Académie de peinture et de sculpture on 24 Nuvembre 1731. U so pezzu di ricezione (pezza di ricezione) era u so Rinaldu è Armida di 1734.

Boucher sposò Marie-Jeanne Buzeau in 1733. A coppia avia trè figlioli inseme. Boucher hè diventatu un membru di a facultà in 1734 è a so carriera s'accelerà da questu puntu chì hè statu prumuvutu Prufessore dopu Rettore di l'Accademia, diventendu ispettore à a Royal Gobelins Manufactory è infine Premier Peintre du Roi (Primu Pittore di u Re) in 1765. Ritrattu di Marie-Louise O'Murphy c. 1752

Boucher hè mortu 30 Maghju 1770 in a so Parigi natale. U so nome, cù quellu di a so patrona Madame de Pompadour, era diventatu sinonimu di u stilu rococò francese, guidà i fratelli Goncourt à scrive: “Boucher hè unu di quelli omi chì rapprisentanu u gustu di un seculu, qui s'expriment, personificà è incarna.”

Boucher hè famosu per dì chì a natura hè “troppu verde è pocu illuminatu” (troppu verde è mal illuminatu).

Boucher era assuciatu cù l'incisore di pietre preziose Jacques Guay, à qui il a enseigné à dessiner. Il a également encadré le peintre moravo-austriaque Martin Ferdinand Quadal ainsi que le peintre néoclassique Jacques-Louis David en 1767.[4] Più tardi, Boucher hà fattu una serie di disegni di l'opere di Guay chì Madame de Pompadour hà poi incisu è distribuitu cum'è un voluminu bellu rilegatu à i cortigiani favuriti.

+1
0
+1
0
+1
1
+1
1
+1
0

Lasciate una risposta